Hidratul de metan este o formă de hidrocarbură care este prinsă în apa îngheţată, găsindu-se miliarde de tone prinse sub fundul oceanelor. Studiile arată că nu există însă o metodă destul de sigură pentru a exploata această resursă, scrie Live Science.
Această precizare vine contrar demonstraţiei reuşite a chinezilor care au reuşit să transforme hidratul de metan într-un gaz natural care poate fi utilizat în industrie. Pushker Kharecha, savant de la Universitatea Columbia, care nu a participat la acest studiu, susţine că „orice creştere a utilizării gazului natural derivat din hidraţi (sau a oricărui alt combustibil fosil) va duce la continuarea emisiilor de gaz cu efect de seră – să nu mai vorbim de dependenţa prelungită de combustibili fosili”.
Studiul cercetătorilor de la USGS a dezvăluit două probleme principale ale exploatării. Prima se referă la faptul că rezervele sunt deseori distribuite peste o zonă largă decât concentrate într-un singur loc precum rezervele de petrol şi gaz natural. Acest lucru înseamnă că exploatarea este ca şi cum „ai culege căpşuni într-un câmp”, conform precizărilor Yifeng Chen, cercetător la Key Laboratory of Marginal Sea Geology.
A doua problemă este însă mult mai mare şi are în centrul discuţiei inflamabilitatea substanţei. Hidratul de metan este instabil şi cu potenţial mare de explozie. Forarea fundului oceanic poate destabiliza cristalele de metan şi poate cauza explozii, aruncând cantităţi enorme de metan în atmosferă, acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai potent decât dioxidul de carbon.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
În premieră mondială, Japonia a reuşit să extragă „gheaţă de foc” din planşeul oceanic
Imagini impresionante realizate de sonda Cassini a norilor de metan de pe Titan – FOTO
Pe fundul Oceanului Arctic au avut loc erupţii puternice de metan. Efectele pot fi devastatoare